Primăvara, când natura se redeşteaptă, nori negri şi grei se adună deasupra Parcului Carol din Bucureşti, situat în apropierea zonei centrale, panorama pe care ţi-o oferă esplanada monumentală oferind privirii silueta impunătoare a Palatului Parlamentului.
Parcul a fost amenajat pe Dealul Filaretului, între anii 1900-1906, după planurile arhitectului francez Eduard Redont, fiind inaugurat pentru a sărbători 40 de ani de domnie a regelui Carol I şi 25 de ani de regat. Cândva, aici se întindeau renumitele podgorii ale Bucureştiului, viile unde familiile se întâlneau să strângă strugurii gustoşi. Astăzi, îndrăgostiţii străbat parcul cu pas agale, urmărind mulţimea copiilor care se joacă.
Peisaje naturale, alei sinuoase asfaltate, pante, scări, conifere, foioase, arbuşti, flori, toate te îndeamnă parcă să încerci a afla trecutul acestor locuri. Se spune că aici ar fi existat o clădire veche ce a slujit drept tribună unor luptători pentru libertatea poporului, ca Bălcescu, fraţii Goleşti sau Heliade şi de atunci i-ar fi rămas numele de „Câmpul Libertăţii”.
Se mai spune că locul unde a fost construit Mausoleul ar fi blestemat, pentru că aici a existat frumoasa clădire a Palatului Artelor, în care funcţiona Muzeul Militar, clădire ce a ars în anul 1938, a fost afectată apoi de cutremurul din anul 1940, urmând să fie demolată în 1943. Parcul a fost complet reamenajat în perioada comunistă, când a purtat numele de Parcul Libertăţii. Palatul Artelor şi cascada care se afla în faţa lui au fost înlocuite cu monumentul construit între anii 1959-1963, numit „Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism” la inaugurarea din data de 30 decembrie 1963, numele fiind schimbat în „Memorialul Eroilor Neamului” în anul 2006. Se pare că mausoleul a fost aproape de a fi demolat în anul 2004, pentru a se construi aici Catedrala Mântuirii Neamului.
O evoluţie sinuoasă a avut şi Mormântul Ostaşului Necunoscut, amplasat în anul 1923 în faţa Palatului Artelor, monument ridicat în memoria celor care s-au jertfit în Primul Război Mondial pentru întregirea neamului românesc. În anul 1958 este demontat şi mutat la Mausoleul de la Mărăşeşti, apoi readus în Parcul Carol în anul 1991, dar, pentru că în mausoleul conceput ca o necropolă se aflau înhumaţi dr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ştefan Gheorghiu, Leontin Sălăjan, a fost amplasat provizoriu până în anul 2006, când a avut loc reamplasarea sa pe locul iniţial.
Istoria zbuciumată a acestui minunat colţ de natură nu te împiedică să admiri cadrul natural deosebit, prospeţimea, verdeaţa, monumentele, renumitele fântâni şi statui, dar şi cuplurile îndrăgostite sau copii cu biciclete, cu role, tinerii, vârstnicii care se plimbă în această oază de linişte. Dacă este foarte cald şi soarele pârjoleşte totul în calea lui, ai parte de umbră şi răcoare. Dacă ai spirit filosofic poţi medita citind ceea ce este scris pe podul care traversează lacul din zona centrală a parcului: „Cu toţii suntem în şanţ, dar unii dintre noi privesc la stele”.
Lifu Cosmin
clasa a XII-a A